Bananizarea Romaniei

Cu 20 de miliarde datorii la FMI si cu o nomenclatura mai lacoma si mai corupta decit pe vremea lui Ceausescu, Romania are toate sansele sa devina, in urmatorii ani, o democratie bananiera. Bineinteles, cu nuante traditionale, balcanice. Devine din ce in ce mai clar ca apropierea de Statele Unite, mimata pe la inceputul guvernarii defunctei aliante DA, in special din zona presedintelui Basescu, a devenit o statuie de ipsos goala pe dinauntru si crapata in multe din locurile esentiale. Cit despre Uniunea Europeana, care ne-a primit crezind ca va avea o mare piata de desfacere care sa aduca vestului profituri uriase, teapa pe care a luat-o cu migratia romanasilor si rromilor o va face sa cam izoleze Romania prin retragerea investitiilor. Cu alte cuvinte Europa se va intoarce cu fundul la noi, primele semne venind deja din Italia si Elvetia. Mai ramine sa apara si plantatiile de plante de coca pentru ca tabloul sa fie complet.

In privinta politici interne lucrurile ar sta cam asa. Dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta si cu banii europenilor pe mina, "baietii destepti" incearca sa dea o mare lupta pentru putere intre ei, dupa care junta mai mult sau mai putin militara pune japca pe tara. Pe ce ma bazez cind le spun pe astea? Pai in primul rind pe saracie. Dar si pe lipsa de constiinta democratica a unui popor care nu se arata prea capabil sa-si pastreze darul libertatii cistigat in decembrie 1989. Un stat falit care traieste din imprumuturi, cu functionari corupti, cu o justitie in bataia vintului, la indemina politrucilor de tot felul ce ar putea ajunge? O tara in care oameni de afaceri ramin, in proportie covirsitoare, doar cei care devalizeaza bugetul de stat, slugi ale mai-marilor sistemului, o economie in care criza este motivul ideal de a desfiinta capitalismul fragil de altfel, aparut in ultimii ani, nu pot genera decit grija. Grija oamenilor lucizi care cred in democratie si care si-au cam pierdut din speranta ca Romania va ajunge o tara asemanatoare celor civilizate din Occident. Din pacate, modelul spre care se indreapta tara asta nu e departe de cel albanez, georgian sau de o factura asemanatoare. In nici un caz nu e modelul acela, la care au sperat romanii cu bun simt ca fraierii timp de aproape 20 de ani, de la vest de vama Nadlac.